Cum am construit analiza inflației folosind Excel și Power Query
În acest studiu de caz arătăm, pas cu pas, cum am transformat date oficiale brute despre inflație într-o analiză clară și un dashboard vizual. Scopul: să ilustrăm un flux de lucru real cu Excel și Power Query — exact tipul de proces pe care îl folosim în proiectele pentru clienți.
Problema
Datele despre inflație există public, dar sunt împrăștiate, în formate diferite și folosesc indici diferiți (IPC național vs. HICP european). Provocarea: să obținem o serie curată, comparabilă pe 10 ani și ușor de actualizat, pe care să o putem prezenta atât unui cititor obișnuit, cât și unui decident.
Sursele de date
- INS — Indicele Prețurilor de Consum (IPC), serie anuală — insse.ro
- Eurostat — HICP, date anuale (prc_hicp_aind) — ec.europa.eu/eurostat
- BNR — context privind ținta de inflație — bnr.ro
Colectarea datelor
Datele Eurostat au fost preluate direct din interfața oficială de date (databrowser / API), iar seria IPC din publicațiile INS. Am exportat valorile anuale pentru România (IPC și HICP) și pentru Zona Euro (HICP), pentru intervalul 2015–2024.
Transformarea în Power Query
Pașii principali de curățare și pregătire:
- import al seriilor și eliminarea rândurilor de antet/subsol redundante;
- tipizarea coloanelor (an = număr întreg, rată = număr zecimal);
- alinierea seriilor pe aceiași ani (RO IPC, RO HICP, EA HICP);
- calcularea variației an-de-an (puncte procentuale) și a mediei perioadei.
Modelul de date
O structură simplă, dar curată: o dimensiune An (2015–2024) și măsuri pentru fiecare indicator (IPC RO, HICP RO, HICP Zona Euro), plus măsuri calculate (variație anuală, medie, min, max, inflație cumulată).
Graficele
Pe baza modelului am construit trei vizualizări principale, fiecare cu sursa afișată:
Provocările întâlnite
- IPC vs. HICP: indicele național (INS) și cel armonizat european (Eurostat) diferă ușor ca metodologie. A trebuit să decidem ce folosim unde — IPC pentru tabloul național, HICP pentru comparația europeană corectă.
- Medie anuală vs. decembrie/decembrie: inflația se poate raporta în două moduri. Am ales rata medie anuală, pentru comparabilitate pe întreg deceniul.
- Accesul la date: unele surse oficiale limitează accesul automat, așa că am documentat cu grijă fiecare valoare și sursa ei.
Rezultatul final
Dintr-un singur set de date au rezultat trei materiale conectate: o analiză statistică, un dashboard vizual și acest studiu de caz. Exact modelul de lucru pe care îl aplicăm și în proiectele pentru clienți — date oficiale, transformate în decizii.
📚 Acest studiu de caz face parte dintr-un ecosistem de conținut:- 📈 Analiza statistică: Inflația în România, 2015–2024
- 📊 Dashboard: Evoluția inflației în România (2015–2024)
Metodologie
Date din surse oficiale (INS, Eurostat, BNR). Prelucrare în Excel / Power Query (import, curățare, calcul indicatori). Vizualizările au fost generate din datele prelucrate. Rata folosită: media aritmetică a indicilor lunari dintr-un an (rata medie anuală).
Întrebări frecvente
Ce diferență e între IPC și HICP?
IPC este indicele național publicat de INS, iar HICP este indicele armonizat european publicat de Eurostat. Diferă ușor ca metodologie, de aceea în analiză s-a folosit IPC pentru tabloul național și HICP pentru comparația europeană corectă.
Ce rată de inflație a fost folosită?
Rata medie anuală, adică media aritmetică a indicilor lunari dintr-un an. Inflația se poate raporta și decembrie/decembrie, dar rata medie anuală a fost aleasă pentru comparabilitate pe întreg deceniul.
Ce perioadă și ce serii acoperă analiza?
Intervalul 2015–2024, cu trei serii aliniate pe aceiași ani: IPC România (INS), HICP România și HICP Zona Euro (Eurostat), plus context privind ținta de inflație de la BNR.
Aveți un proiect similar?
Dacă organizația dumneavoastră are nevoie de dashboard-uri, automatizări sau analize bazate pe date, echipa Statisticii.com vă poate ajuta. Haideți să vorbim →